<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Filme - Stiri - Muzica - Internet - Politica - Documentare - WEB2.0 - Subtitrari - Romanian Blog &#187; science</title>
	<atom:link href="http://www.subtire.com/category/science/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.subtire.com</link>
	<description>Subtitrari - Stiri - Filme Noi - Muzica - Politica - Documentare - Tutoriale - Internet - Programe - Torrente</description>
	<lastBuildDate>Fri, 30 Jul 2010 06:12:55 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1</generator>
		<item>
		<title>Triunghiul dramei (Stephen Karpman)</title>
		<link>http://www.subtire.com/2010/06/15/triunghiul-dramei-stephen-karpman/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2010/06/15/triunghiul-dramei-stephen-karpman/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Jun 2010 18:01:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[acuzator]]></category>
		<category><![CDATA[karpman]]></category>
		<category><![CDATA[psihanaliza]]></category>
		<category><![CDATA[salvator]]></category>
		<category><![CDATA[triunghiul dramei]]></category>
		<category><![CDATA[victima]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=5349</guid>
		<description><![CDATA[Triunghiul dramei, o forma inteligibila pentru publicul larg de intelegere a unor concepte psihanalitice gen: proiectie ostilitate, introiectie ostilitate, identificare, idealizare, deplasare, toate, concepte psihanalitice ale aparatului psihic. Astfel, Karpman identifica in fiecare persoana la un anumit timp una dintre aceste stari in relatiile cu lumea exterioara, bineinteles, acestea, dupa cum bine stim din psihanaliza [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2010/06/15/triunghiul-dramei-stephen-karpman/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/06/114629672918955.jpg" rel="lightbox"><img class="aligncenter size-full wp-image-5350" style="margin-bottom: 21px;" title="114629672918955" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/06/114629672918955.jpg" alt="" width="580" height="663" /></a>Triunghiul dramei, o forma inteligibila pentru publicul larg de intelegere a unor concepte psihanalitice gen: proiectie ostilitate, introiectie ostilitate, identificare, idealizare, deplasare, toate, concepte psihanalitice ale aparatului psihic.</p>
<p>Astfel, Karpman identifica in fiecare persoana la un anumit timp una dintre aceste stari in relatiile cu lumea exterioara, bineinteles, acestea, dupa cum bine stim din psihanaliza se numesc psihoze, mai corect, o imbinare intre o psihoza si o nevroza pe care o numim psihonevroza, de tipul psihonevrozei, de felul in care Idealul Eului si Eul stiu sa se descurce cu lumea exterioara, de modelele invatate in timpul copilariei si perioadei adolescentei, pubertatii, depinde si starea descrisa de Karpman; astfel, putem avea in cazul unei psihonevroze obsesionale declansate ca sistem de aparare in urma unei incapacitati de satisfacere a libidoului o stare de Salvator, Victima sau Acuzator. Karpman a reusit sa realizeze aceste trei stari prin care se poate perinda un tip de personalitate de-a lungul si de-a latul travaliului sau psihotic.</p>
<p>Astfel, avem: 1. Victima 2. Acuzator 3. Salvator, imi permit sa descriu pe scurt aceste trei stari care, dupa cum putem cadea de acord impreuna nu sunt altceva decat modele de relationare fata de lumea exterioara.</p>
<p>1. Victima: de obicei acest tip de persoane sunt extrem de periculoase si extrem de lingusitoare, de ce? Incapabilitatea lor de a satisface lupta pulsionala nu face altceva decat sa caute un Salvator, concept pe care urmeaza sa il discutam in continuare, asadar, o Victima este &#8220;persecutata&#8221; de catre un acuzator care, prin proiectia agresivitatii sale in exterior (bineinteles, proiectie facuta tot in urma incapabilitatii satisfacerii libidinale normale, s-a recurs la sublimare, in acest caz agresivitate verbala sau fizica) da nastere unei victime. Fara nici un dubiu, daca nu ar exista un Acuzator nu ar exista nici o Victima si nici un Salvator, in final, pe cine ar putea salva Salvatorul daca nu ar avea o Victima de salvat?</p>
<p>Asadar, extrem de multe sunt aceste roluri de Victima jucate in randul sexului slab, asadar, femeile sunt cele care prefera acest rol, un rol care nu necesita energie si nici batai de cap, asta, doar din momentul in care se gaseste un Salvator. Nu pot nega faptul ca nu exista in randul barbatilor astfel de exemplare, asadar, si barbatii pot cadea &#8220;Victime&#8221; avand nevoie de un Salvator.</p>
<p>2. Salvatorul: este un fel de preot care vrea tot timpul sa faca bine, de ce? Huh, simplu&#8230; Avand un Ideal al Eului foarte rigid si strict, recompensele pe care le primeste ajutand alte persoane sunt imense, astfel, Victima are un castig exterior, o proiectie din partea Salvatorului iar Salvatorul isi satisface din pur egoism nevoia de a face bine, de a salva pe altcineva in afara de el. Dealtfel, nu poti pierde ceva ce nu ai avut.</p>
<p>Salvatori gasim pe toate drumurile, religiile, in mare parte sunt incubatoare de Salvatori iar Victimele sunt, in general, dupa cum am mai spus, persoanele incapabile sa isi satisfaca libidoul sau, persoanele normale care au dat peste un Acuzator extrem de talentat.</p>
<p>Dupa cum am mai spus, nu poate exista Victima fara Salvatori si Salvatori fara Acuzatori si Acuzatori fara Victime, asadar, cele trei stari sunt necesare pastrarii unui echilibru si unei economii de piata sanatoasa, astfel, cererea si oferta de Victime, Salvatori si Acuzatori sa fie echilibrate.</p>
<p>3. Acuzatorul: daca Victima era Scufita Rosie si Bunica, Salvatorul era Vanatorul iar Acuzatorul era Lupul, avem aici un scenariu castigator. Astfel, aplicand triunghiul lui Karpman pe basmul Scufita Rosie putem studia cele trei stari.</p>
<p>Scufita Rosie si Bunica, cazand Victime talentatului lup care joaca aici rolul de Acuzator sunt salvate de catre vanator sau padurar, astfel, rolul de Salvator este preluat de catre vanator.</p>
<p>Acum, pe scurt, haideti sa studiem recompensele primite de fiecare, si pedepsele, pe de alta parte.</p>
<p>Imaginati-va sa vedeti vanatorul salvat de bunica&#8230;? Credeti ca este in carti asa ceva? Nu? De ce nu? Pentru simplul fapt ca, vanatorul trebuie sa salveze, sa isi confirme lui si altora puterea, barbatia etc. astfel, fara Victime si Acuzatori cu care sa isi &#8220;masoare&#8221; puterile, vanatorul ar fi dispensabil in aceasta piesa. Asadar, bunica si Scufita Rosie, ar cadea bine sa fie in pozitia de Salvator? Nu mai bine ar cadea sa fie salvate de catre o persoana care, dupa cate putem vedea, chiar joaca acest rol de Salvator?</p>
<p>Astfel, Acuzatorul, talentatul si smecherul lup nu face altceva decat sa isi atinga niste scopuri, scopuri care nu sunt altceva decat mijloace de satisfacere a unor interese. Astfel, infruntarea cu vanatorul face parte din scenariul sau, din starea de Acuzator in care se afla, daca poate dobandi in fata Salvatorului (vanatorul), isi confirma lui si domina scenariul dar, dupa cum ne invata toate basmele, mai ales cele Europene si Americane, in majoritatea cazurilor, eroul, Salvatorul, Neo, America, Superman, Batman, SpiderMan, etc., salvatorul trebuie sa biruiasca Acuzatorul, Agentul Smith, Rusia, etc..</p>
<p>Asadar, in fiecare zi, clipa, basm, film, poveste si situatie sociala putem, cu putina atentie detecta cele trei stari in care se poate afla persoana. Sa nu va ganditi ca o stare poate domina, cele trei stari sunt preschimbabile intre ele, astfel, o persoana se poate transfera in functie de anumiti stimuli exteriori si interiori in pielea si scenariul celor trei stari.</p>
<p>~c.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2010/06/15/triunghiul-dramei-stephen-karpman/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihanaliza vestimentara</title>
		<link>http://www.subtire.com/2010/05/03/psihanaliza-vestimentara/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2010/05/03/psihanaliza-vestimentara/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 03 May 2010 02:58:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[dictionar de simboluri]]></category>
		<category><![CDATA[isabeli fontana]]></category>
		<category><![CDATA[psihanaliza freudiana]]></category>
		<category><![CDATA[psihanaliza vestimentara]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie vestimentara]]></category>
		<category><![CDATA[simboluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=5217</guid>
		<description><![CDATA[Incep prin justificarea alegerii titlului, psihanaliza si nu psihologie vestimentara. De ce psihanaliza si nu psihologie? Simplu. Prin definirea celor doua domenii ale stiintei. Psihologia se ocupa cu studiul constientului, constiintei umane. Psihanaliza se ocupa intr-o mai mare masura de intreg aparatul psihic uman, de Inconstient, Eu, Sine, Preconstient si Ideal al Eului sau Supraconstient. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2010/05/03/psihanaliza-vestimentara/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p style="text-align: justify;">Incep prin justificarea alegerii titlului, psihanaliza si nu psihologie vestimentara. De ce psihanaliza si nu psihologie? Simplu. Prin definirea celor doua domenii ale stiintei. Psihologia se ocupa cu studiul constientului, constiintei umane. Psihanaliza se ocupa intr-o mai mare masura de intreg aparatul psihic uman, de Inconstient, Eu, Sine, Preconstient si Ideal al Eului sau Supraconstient. Analizand aceste instante, psihanaliza duce la rezultate mult mai clare si adanci fata de psihologie, desi tatal psihanalizei, Freud, a incercat tot timpul sa imbine intr-o singura scoala cele doua ramuri ale stiintelor studierii psihicului uman, nu a reusit.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, psihanaliza vestimentara pe care o facem acum se ocupa nu doar cu analiza felului in care noi, oamenii, percepem o anumita componenta vestimentara, ci si cu simbolismul din spatele ei, simbolism care este inteles doar de catre Inconstientul nostru. Inconstient care, intr-un final este, dupa cum zicea si Freud, calul nebun si salbatic pe care il conduce constiinta noastra.</p>
<p style="text-align: justify;">Am ales o vestimentatie inclusa in colectiile primavara/vara 2010, model, Isabeli Fontana, Brazilia.<a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/05/Isabeli-Fontana-5.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-5218" style="margin-top: 21px; margin-right: 21px; margin-bottom: 21px;" title="Isabeli-Fontana-5" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/05/Isabeli-Fontana-5.jpg" alt="" width="242" height="325" /></a> Descarca in format Word documentul <a title="Psihanaliza vestimentara" href="http://www.subtire.com/Isabeli.doc" target="_self"><span style="text-decoration: underline;"><strong>aici</strong></span></a>.</p>
<p style="text-align: justify;">Incepem analiza prin cateva precizari socante. Psihanaliza se ocupa cu studiul aparatului psihic, prin acest studiu, dupa cum am precizat si mai sus, analiza partilor Inconstiente ale psihicului face parte din studiul analitic. In contrast cu alte tipuri de psihologii, individuale, de grup, mai nou, spirituale, comportamentale s.a.m.d., psihanaliza nu incearca sa ascunda partile ascunse ale psihicului uman, omul, cel mai feroce animal cunoscut. Ce animal ati vazut voi, animal care sa isi devoreze dusmanul, oponentul si sa simta placere din aceasta actiune? Ce animal pradator omoara din placere si nu din nevoie? Nu exista asa ceva, bineinteles, in afara de om.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, incep prin a face cateva precizari de baza existente in psihanaliza, pentru cei noi in acest domeniu, lucrurile pe care urmeaza sa le enunt, vor face parte din sfera lucrurilor respinse de constiinta, dar, la o analiza mai atenta, putem vedea cat de adevarate si simple sunt aceste precizari. Argumentarea fiecarei precizari, face parte din analiza noastra, chiar daca se intampla sa ne repetam.</p>
<p style="text-align: justify;">Desi majoritatea lucrurilor pe care intentionez le enunt in continuare fac parte din cultura refulata a omenirii de astazi iar majoritatea barbatilor or sa fie debusolati de aceste precizari extrem de bine argumentate, incerc sa ma frapez intr-o analiza vestimentara din perspectiva psihanalizei freudiene.</p>
<p style="text-align: justify;">Parul simbolizeaza puterea, masculinitatea, virilitatea, fertilitatea masculina, pletele si parul purtat lung simbolizeaza (precizez din nou, aceasta simbolistica este interpretata din punctul de vedere al instantei Inconstiente, locul unde iau nastere dorintele, cu alte cuvinte, nevoile) puterea individului asociat cu pletele. Sa argumentez istoric si mitologic acest fapt, reminescente ale acestui simbol al parului si pletelor sunt pastrate pana in zilele nostre, puscariasii sunt tunsi la incarcerare in semn de pedeapsa, calugarii si calugaritele, cand merg sa se calugareasca sunt tunsi foarte scurt ca semn de pocainta, pedeapsa si lipsa de putere. In legenda biblica, Dalila a taiat parul lui Samson, par in care toata puterea eroului era salasluita. In hieroglifele antice, in piramidele egiptene si aztece, doar clasele inalte, faraonii si conducatorii erau reprezentati cu par lung, cu plete. In egiptul antic, au mers asa de departe incat si femeile faraon erau reprezentate in fresce cu par pe fata, semn al virilitatii, puterniciei si masculinitatii lor, faptul ca masculinitatea, virilitatea, puterea, fertilitatea si alte mici derivate din acestea sunt cele mai puternice elemente care atrag la o persoana nu este un secret.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, parul lung simbolizeaza masculinitate, fertilitate si putere. Daca ne gandim putin la faptul ca, femeile din ziua de astazi poarta, in majoritatea lor parul lung, de ce oare? Ca simbol al puterii, masculinitatii si fertilitatii lor, aspecte masculine. Acum, nu e nici un secret faptul ca, si femeile si barbatii sunt atrasi de aceste aspecte la o persoana de sex opus, astfel, cu cat o femeie poate sublima intr-un mod cat mai frapant partile ei masculine cu atata poate atrage barbatii intr-un numar cat mai mare si calitativ. Ca aceasta regula nu se aplica in toate cazurile, este o alta problema care nu isi are locul aici.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, in imaginea de mai sus, parul joaca un rol de subsitut exterior al puterii, fertilitatii si masculinitatii modelului analizat de noi. De ce are Isabeli nevoie de un substitut al acestor virtuti umane? Raspunsul il gasim tot in psihanaliza, lipsa penisului la femei, organ al puterii absolute, organ simbol categoric al masculinitatii este absent la femei, totusi, este prezent intr-o forma atrofiata, astfel, clitorisul are rol de penis atrofiat. Astfel, nevoia de substitut al acestei lipse a corpului femeiesc se inlocuieste printr-o serie de obiecte de podoaba care le poarta femeia ca substitut, ca extensie la organul sau atrofiat.</p>
<p style="text-align: justify;">Exista o legenda Celtica in care se spune ca, o lupta dintre doua triburi aflate in razboi nu a putut avea loc din cauza unei mici probleme de masculinitate a unui conducator de trib, astfel, tribul adversar al celor cu un conducator span, fara barba, a refuzat sa poarte razboi cu ei din cauza lipsei barbii la oponentul lor, lipsa care ii injosea daca biruiau in lupta, ii injosea pentru ca nu au avut un oponent demn de ei, astfel, spanul a trebuit sa isi confectioneze o barba artificiala din ierburi care sa ii tina loc drept extensie a barbatiei sale, astfel, cele doua triburi au putut sa se lupte linistite.</p>
<p style="text-align: justify;">Ochii, ca simbol al &#8220;portii catre suflet&#8221;, suflet care nu reprezinta altceva decat dorintele si patimile individului (ficatul este organul care are rol de lacas pentru dorinte si patimi, nu este de mirare faptul ca atatia oameni fac diabet pe baza nervoasa, ca efect al neimplinirii sau abuzului de patimi si dorinte) joaca rol de agresivitate intre oameni si animale, animalele nu se privesc in ochi decat atunci cand se lupta, privirea panoramica fiind alegerea normala in orice situatie, in afara de lupta. Astfel, privitul in ochi simbolizeaza agresivitatea proprie proiectata inspre obiectul privit. Agresivitate care nu este altceva decat o virtute masculina. Poate ca unii dintre voi intuiti unde vreau sa ajung cu detaliile mele.</p>
<p style="text-align: justify;">Urechile si cerceii joaca un rol de substitut al organului de reproducere feminin si masculin, in mitologia azteca, urechile reprezentau vaginul femeii iar cuvintele care intrau in ele reprezentau samanta masculina oferita femeii spre a da nastere unor senzatii psihice. In mitologia orientala, lobul urechilor impreuna cu formatiunile reliefate ale urechii care reprezentau penisul masculin care nu face altceva decat sa perforeze vaginul reprezentat de orificiile urechii interne.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, cerceii nu fac altceva decat sa accentueze masculinitatea. Margelele si bijuteriile fac la fel, margelele, in special joaca rol de substitut al testiculelor, organ din nou ascuns vederii la femeie, substitut al acestor testitcule sunt  margelele.</p>
<p style="text-align: justify;">Sa aducem vorba aici si despre perversiune, in concordanta cu ceea ce stie lumea, in cultura populara despre perversiune si perversi, perversiunea nu este altceva decat satisfacerea partiala a unor tensiuni libidinale cu ajutorul unor zone erogene secundare, urechi, buze, picioare, piele. Astfel, afisarea urechilor, descoperite sau asociate cu pletele femeii impreuna cu cerceii nu ne duc cu gandul decat la o serie de substitute ale puterii, fertilitatii si masculinitatii, obiecte cu care femeia se inconjoara spre a seduce sexul puternic, sex puternic care nu joaca alt rol in toata aceasta reprezentare decat de obiect spre care se poate proiecta energia libidinala cu rol de eliberare. Cu alte cuvinte, cu cat obiectul spre care este directionat libidoul spre satisfacere este mai masculin, puternic si fertil, cu atat mai mari sunt sansele de satisfacere intr-o masura cat mai mare a energiilor libidinale, cu alte cuvinte a tensiunii, tensiunea reprezinta neplacere iar detensionarea ofera placere. Avem un exemplu aici, orgasmul, tensiunea descatusata in urma orgasmului aduce placere, cu cat tensiunea este mai mare, cu atat placerea este mai mare, cu cat mai multe zone erogene sunt implicate drept supape de tensionare sexuala cu atata, aceleasi zone erogene secundare joaca rol de supape care lasa energia sa iasa, in urma orgasmului.</p>
<p style="text-align: justify;">Sa nu ne abatem prea mult de la analiza noastra, ne proiectam interesul pe blana purtata de Isabeli, blana care nu face altceva decat sa joace rol de substitut al lipsei organului viril al femeii, blana, legata de par, plete, aspect discutat mai sus, blana de animal care joaca rol de putere, de dominare a omului in fata naturii, in fata altor animale, in fata salbaticiei naturii, aceasta dominare nu poate avea decat un rol de masculinitate, putere si fertilitate. Faptul ca Isabeli e inconjurata de astfel de obiecte nu face altceva decat sa confirme afirmatia noastra conform careia, fiecare individ, indiferent de sex, ca urmare a urmelor mnezice Inconstiente mostenite pe calea filogenezei, a formei androgine (bisexuale) a creierului nostru, aceste elemente sunt reprezentante ale masculinitatii, puterii si fertilitatii, reprezentante care atrag, femeile si-au dat seama prin procesul adaptabilitatii in mare parte de aceste mecanisme si le folosesc din plin, mai ales in zilele noastre.</p>
<p style="text-align: justify;">Umerii lati simbolizeaza puterea care poate fi lasata si puratata de individ, cu cat umerii sunt mai  lati si mai puternici, cu atat, persoana respectiva este mai masculina, mai fertila si puternica, caracteristici care atrag. Sanii, simbol al protectiei si al masurii reprezinta principiul feminin, adica la masura, in sensul limitarii; el nu este considerat masura decat in sensul acestei limitari. Si aceasta prin opozitie fata de principiul masculin care inseamna nesfarsire, lipsa de masura. &#8220;In sanul lui Avraam nu exista nici durere, nici intristare nici suspin&#8221;, asa suna liturghia funerara crestina, biserica, cand se aduce vorba despre acest san, un san apartinand unui reprezentant al sexului masculin nu face altceva decat sa ne lase pe noi sa intelegem in felul nostru acest cuvant&#8230; Astfel, sanul, cu rolul sau protectiv, ca simbol al vietii si al satisfacerii nevoilor (mancare, sex in starea sexuala infantila denumita stare orala precedata de starile sadic-anala si genitala, intre 1-5 ani) joaca un rol mai mult de nevoie decat de placere, de feminitate, joaca rol de satisfacere a unor nevoi si de protectie, astfel, cu cat indivizilor le plac femei cu sanii mai mari, cu atata ei sunt mai mult feminini decat masculini, de aici nevoia de protectie a unui obiect sau organ exterior. Cei care nu depind sau nu exprima dorinta posesiei unor obiecte ale placerii exterioare cu sani mari, sani care, dupa cum am spus si mai sus, reprezinta protectia, masura, limitarea, cu cat sunt mai mari, cu atat simbolizeaza o limitare mai mica pentru ca au de unde oferii protectie, ca urmare a introspectiei marimii si aspectului lor vizual.</p>
<p style="text-align: justify;">Dupa cum putem vedea pana acum, in analiza noastra psihanalitica, aproape orice organ al corpului joaca rol de substitut de organ sexual secundar, de zona erogena sexuala secundara, substitut al unui organ absent si al unor insusiri virile lipsa la sexul frumos.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, sa coboram mai jos de sani, abdomenul, Isabeli ofera contemplarii o mare parte a pielii corpului sau, piele care nu are alt rol in afara de acela de zona erogena sexuala secundara. Toata lumea a cunoscut senzatiile de excitatie provoate de atingerile unor parti ale corpului, pielea fiind cel mai mare organ al corpului uman cu atatea zone erogene, joaca rol de marire a tensiunii sexuale, de excitare a libidoului. Astfel, cu cat portiunea de piele descoperita este mai mare si cu cat aceea portiune descopera zone cu o sensibilitate cat mai mare, cu atat tensiunea acumultata de cei care contempleaza asupra corpului creste, ca rezultat, obiectul privit este dorit, efect care este dorit de obiect, sa fie dorit. Dupa cum am analizat mai sus, obiectele cele mai dorite sexual au cele mai multe insuriri masculine, fertilitate, putere, masculinitate, forta, aceste insuriri si dorinta obiectului care le poseda merg mana in mana si se exclud una pe cealalta, nu pot exista separat, ambivalent, in antiteza cu alte cuvinte.</p>
<p style="text-align: justify;">Coapsele simbolozeaza testiculele, cele doua testicule, lipsa ale femeii, scrotul femeii fiind interior, sub forma uterului. Afisarea coapselor cat mai evidenta nu face altceva in afara de a arata lumii exterioare, lume din randul careia se aleg obiectele placerii, de a arata acestei lumi barbatia, puterea si fertilitatea femeii.</p>
<p style="text-align: justify;">Picioarele au rol de substitut al penisului la femei si la barbatii cu unele frustrari legate de &#8220;barbatia&#8221; lor, de puterea barbatiei lor, astfel, barbatii care isi expun intr-un mod cat mai frapant picioarele nu fac altceva decat sa compenseze unele lipsuri de natura sexuala.</p>
<p style="text-align: justify;">Astfel, dupa studiile asupra sexualitatii infantile, psihanaliza a ales aceste simboluri ale organelor, picioarele reprezentand penisurile femeilor, tocurile sa nu mai spun, o externsie a penisului, din moment ce piciorul e penisul, cu cat tocul este mai mare, cu atat nevoia de substitut este mai mare in interior si lipsa se simte mai puternic.</p>
<p style="text-align: justify;">Toate aceste substitute ale masculinitatii cu care se inconjoara femeile (blanuri, plete, cercei, tocuri) si altele pe care le expun intr-un mod, uneori, pervers (picioare cat mai goale, sani cat mai la vedere, abdomene goale si fese cat mai dezgolite si haine mulate pe ele). Or, aceste subsitute nu ofera femeii decat masculinitate, virilitate, fertilitate, oferind aceste virtuti unei femei, ea devine dorita, placuta, adorata, aceste sentimente le recepteaza din partea ambelor sexe. Totusi, din partea femeilor e posibil sa primeasca o anume ostilitate, chiar daca aceasta ostilitate tine de instanta Inconstientului si nu se poate explica decat prin psihanaliza.</p>
<p style="text-align: justify;">Un fapt curios in evolutia culturii a avut loc odata cu revolutia sexuala din anii &#8217;60, dupa cum bine stim, feminismul a avut o miscare agresiva impotriva statelor patriarhale intemeiate in care erau rezidente femeile revoltate. Astfel, fustele mini, parul cat mai lung si frumos aranjat, tocurile cat mai mari la femei, au fost niste lucruri castigate prin revolutia aceasta feminina, ca miscare de adaptare a acestei &#8220;masculinizari&#8221; feminine, a acestei miscari feminine de acaparare a unui nivel de masculinitate mai mare, barbatii, dupa cum bine stim, au inceput sa poarte plete si pantofi cu toc destul de inalt pentru un barbat (era hyppie). Dupa parcurgerea analizei noastre de mai sus, se poate deduce extrem de rapid si clar aceste nevoi din partea ambelor sexe de agresivitate si de distantare din nou, a barbatilor prin substituirea unor lipsuri prin tocuri mai inalte, prin plete si haine cat mai miniaturale.</p>
<p style="text-align: justify;">Or, nevoia de masculinitate, agresivitate, putere, virilitate tine de fiecare individ, de puterea sa de obtinere a detensiunii libidoului, tensiune care scade doar in urma satisfacerii sexuale sau in urma unor sublimari (transformare a energiilor sexuale intr-o serie de activitati derivate: intelect, religie, sport, etc.). Sa formulam astfel, o concluzie simpla in urma analizei noastre: 1. Puterea si agresivitatea insusite de un individ joaca un rol extrem de important in obtinerea si pastrarea obiectului placerii, astfel, iubirea se pastreaza prin agresivitate, iubirea fiind relatia dintre doi indivizi, o relatie bazata pe satisfacere libidinala reciproca, in momentul in care orice urma de masculinitate, agresivitate, virilitate si putere a disparut, este simplu de dedus faptul ca, obiectul placerii dispare, cauta alte substitute de satisfacere, alte obiecte, asta, daca nu reuseste sa sublimeze energia libidinala. 2. Puterea, agresivitatea, virilitatea si fertilitatea sunt reprezentante ale masculinitatii, ale sexului puternic, aceste reprezentari sunt cele mai puternice elemente intr-un proces al seducerii, astfel, insusirea acestor reprezentari masculine nu face altceva decat sa netezeasca calea femeilor spre satisfacere libidinala.</p>
<p style="text-align: justify;">
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2010/05/03/psihanaliza-vestimentara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Simboluri in filogeneza (partea a II-a)</title>
		<link>http://www.subtire.com/2010/04/27/simboluri-in-filogeneza-partea-a-ii-a/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2010/04/27/simboluri-in-filogeneza-partea-a-ii-a/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Apr 2010 23:13:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[dorinta]]></category>
		<category><![CDATA[edward bernays]]></category>
		<category><![CDATA[manipulare]]></category>
		<category><![CDATA[nevoie]]></category>
		<category><![CDATA[psihanaliza]]></category>
		<category><![CDATA[referate]]></category>
		<category><![CDATA[sigmund freud]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=5191</guid>
		<description><![CDATA[Saptamana trecuta am discutat pe scurt despre Simboluri in filogeneza, am definit filogeneza, aparatul psihic in linii mari (Inconstient, Eu, Idealul Eu-lui, etc.). Saptamana aceasta am decis sa continui cu simboluri in filogeneza. Sa incepem cu parul, pletele. - Pletele sunt un simbol al puterii, virilitatii si fecunditatii individului ce le poarta. In traditiile antice, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2010/04/27/simboluri-in-filogeneza-partea-a-ii-a/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p style="text-align: justify;"><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/04/freud_desk.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-5184" style="margin-right: 21px; margin-bottom: 21px;" title="freud_desk" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/04/freud_desk.jpg" alt="" width="197" height="194" /></a>Saptamana trecuta am discutat pe scurt despre <a title="http://www.subtire.com/2010/04/21/simboluri-in-filogeneza-partea-i/" href="http://www.subtire.com/2010/04/21/simboluri-in-filogeneza-partea-i/" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>Simboluri in filogeneza</strong></span></a>, am definit filogeneza, aparatul psihic in linii mari (Inconstient, Eu, Idealul Eu-lui, etc.).</p>
<p style="text-align: justify;">Saptamana aceasta am decis sa continui cu simboluri in filogeneza. Sa incepem cu parul, pletele.</p>
<p style="text-align: justify;">- <strong>Pletele</strong> sunt un simbol al puterii, virilitatii si fecunditatii individului ce le poarta. In traditiile antice, oamenii fara plete erau considerati slabi sau pedepsiti, sclavii si infractorii erau tunsi scurt sau zero ca semn al comportamentului lor inadecvat. Aceste traditii sunt purtate si astazi in puscarii, tunsul zero al fiecarui individ proaspat intrat pe usile unei inchisori, in armata se practica asta cu recrutii, in manastiri, calugaritele si calugarii sunt tunsi zero la intrarea in manastire ca semn de pedeapsa, purificare, caire. Femeile poarta in locasurile sacre/sfinte acoperamant pe podoaba capilara pentru a-si ascunde puterea ce vine din afisarea podoabei capilare, putere care atrage masculii prin relatii homosexuale (o sa discutam despre asta mai tarziu). In Rusia, femeile care poarta parul in doua cozi sunt casatorite, cele care poarta parul intr-o singura coada sunt necasatorite. In egiptul antic, pletele erau semn al puterii si virtutiilor, doar faraonilor si marilor conducatori de armate le era permis sa poarte plete. Restul populatiei, in semn de caire si recunoastere a puterii erau tunsi pe tot corpul. Cand vorbesc aici de lipsa de par ma refer la relatiile care le are aceasta lipsa de par sau parul purtat scurt cu Inconstientul, pentru a intelege mai bine acest concept si ceea ce am scris mai sus trebuie inteles aparatul psihic. Pe langa plete putem discuta aici si despre barba purtata de clasa conducatoare din epocile precedente, barba, pe langa virilitate, putere si masculinitate manifesta si un semn de umilire a femeilor si a celor spani. Unele statui apartinand dinastiilor antice egiptene reprezinta reginele cu par pe fata, in semn de atribuire a puterii si virilitatii reginei, un substitut masculin.</p>
<p style="text-align: justify;">- <strong>Picioarele</strong> sunt un substitut al penisului la femei, frustrarea penisului atrofiat (clitoris) la femei isi gaseste substituturi in alte parti ale corpului, par, picioare, sani. Piciorul, fetis, zona erogena si semn al masculinitatii pentru femeie este considerat penisul femeii, cel putin in stadiul de dezvoltare autoerotic (vezi mai multe in Sigmund Freud &#8211; Trei Eseuri despre Teoria Sexualitatii &#8211; 1905). Astfel, piciorul fiind un substitut al penisului la femeie nu este de mirare ca a devenit zona erogena, fetis pentru partea masculina drept dovada a bisexualitatii indivizilor si a formelor care atrag, forme, bineinteles masculine, plete, dupa cum stim, semn al puterii si virilitatii. Ca sa vedem aici un  lucru extrem de interesant petrecut in darwinismul social, ca urmare a frustrarii sexului slab in legatura cu lipsa penisului, parul a fost lasat lung iar, masculilor li sa impus un obicei de a tunde semnul virilitatii si puterii lor. Putem intui de aici  ca un posibil punct de start al acestor traditii foarte bine puse la punct ale erelor matriarhale. Un exemplu foarte bun in legatura cu picioarele gasim in cultura orientala, in asia, femeile inca poarta de mici incaltaminte extrem de mici la numar care le forteaza piciorul sa nu sa dezvolte intr-un mod normal, ramanand mici la numarul purtat la pantofi, putem deduce aici destul de simplu frustrarea barbatilor asiatici vis-a-vis de batjocura care e dovedita un fapt real al dimensiunilor penisului lor, se stie majoritatea barbatilor din orient au penisuri de dimensiuni mici, ca urmare a evolutiei, femeile au un vagin extrem de stramt, ca rezultat, barbatii occidentali cu penisuri de dimensiuni mici care practica turismul sexual in asia, Thailanda in mare parte.</p>
<p style="text-align: justify;">- <strong>Umerii</strong> simbolizeaza puterea, siguranta si stapanirea de sine a celui ce are umerii lati si puternici. Discutam aici din punct de vedere inconstient, bineinteles. Umerii lati acorda sexului slab sau oricarui individ frustrat din anumite puncte fizice o siguranta si liniste interioara incredibile, inconstiente, bineinteles. Se stie ca toti generalii de armate si reprezentantii claselor conducatoare isi croiau astfel uniformele si costumele incat sa apara in fata dominatilor cu o statura impunatoare, plete, umeri lati si picioare puternice.</p>
<p style="text-align: justify;">- <strong>Tocurile</strong> simbolizeaza, dupa cum putem intui deja continuarea piciorului, cu alte cuvinte penisul, cu cat tocurile sunt mai mari, cu atat frustrarea individei in legatura cu inferioritatea este mai mare, cu alte cuvinte, frustrarea in legatura cu lipsa puterii, viriliratii si masculinitatii. Astfel, piciorul, tocurile, picioarele, pletele sunt simboluri filogenetice sexuale, substitute ale penisului, puterii, virilitatii, sigurantei si dominarii asupra sexului slab si al celor slabi, astfel, femeile care incearca sa isi expuna picioarele, tocurile, parul si umerii nu fac altceva decat sa isi arate inferioritatea in legatura cu frustrarile lor interioare.</p>
<p style="text-align: justify;">Ca sa fac o mica paranteza aici, pot prelungi discutia cu picioarele, pletele, umerii si tocurile pana la obiecte exterioare alese ca substitut al penisului, de unde vedem atatea masini scumpe, case monstruase care ofera un exces in nevoile personale chiar depasind bunul simt de multe ori. Aici putem aduce vorba despre complexul de inferioritate (vezi Alfred Adler &#8211; Despre natura umana). In loc de umeri lati, plete, picioare puternice, ne puteam alege in antichitate un armasar puternic care la fel, simboliza puterea si virilitatea prin asocierea directa a persoanei frustrate cu obiectul exterior substitut ales. De ce credeti ca toate brandurile mari isi asociaza numele cu campioni in sport, actori sau vedete muzicale? Asocierea directa ofera un plus de siguranta, putere si virilitate. Imaginati-va cum ar fi ca, la o reclama de pasta de dinti sa apara un tip in costum in loc de un medic stomatolog in halat alb? Simpla asociere intre halat, cabinet, medic, scoate din joc logica si gandirea critica si apeleaza direct la dorinta Inconstientului care, prin eliminarea criticii (Eu-lui) imprima amprente inconstiente ale reclamei.</p>
<p style="text-align: justify;">De aici se trag toate reclamele, relatiile publice si campaniile de relatii publice. De la nasterea PR (Public Relations/Relatii Publice) de la inceputul anilor 1900 cu Edward Bernays, Ivy Lee si Sigmund Freud, bineinteles care era unchiul lui Edward Bernays (Freud era casatorit cu Martha Bernays, Martha Freud dupa castorie, matusa lui Edward). Edward Bernays  cerandu-i sfaturi unchiului sau, Sigmund Freud in legatura cu manipularea maselor in America. Freud fiind in mare cautare de fonduri pentru sustinerea editurii sale ii ofera lui Edward o copie a lucrarii intitulate &#8220;Dincolo de principiul placerii&#8221; care include trei eseuri 1. Dincolo de principiul placerii. 2. Sinele si Eul. 3. Psihologia maselor si Eul. Lucrare dupa care Bernays a realizat toata societatea de consum pe care o vedem astazi prin manipularea dorintelor consumatorilor. De exemplu, in industria masinilor, iti cumparai o masina si iti satisfaceai nevoia de transport de si la servici, in vacanta, la plimbare. Nevoia era satisfacuta dar, odata satisfacuta aceasta nevoie la nivel national, companiile de masini au inceput sa aiba cifre de vanzari cat mai mici, astfel, au apelat la Bernays care, la randul sau a apelat la bunul sau unchi, Freud, care i-a trimis lucrarea mentionata mai sus. Bernays a realizat in timpul lecturii ca, nevoia fiind satisfacuta trebuie apelat la derivarea libidoului in alte dorinte subsitute, astfel, a realizat reclame de genul, ai o masina pentru servici? Cumpara una rosie si decapotabila pentru vacanta, in aceasta reclama, alaturi de masina rosie era afisata o domnisoara imbracata extrem de provocator pentru vremea respectiva care, se asocia direct cu masina, vacanta, si nu in ultimul rand cu dorinta sexuala a individului, clientului, cu alte cuvinte de a poseda acele obiecte ale placerii, obiecte care, deghizate extrem de bine din obiecte care satisfaceau doar nevoile de miscare in si de la servici au devenit obiecte ale placerii, substitute ale penisului, din moment ce iti asociai imaginea cu o masina rosie decapotabila, iti asociai imaginea cu acel mare domn care e puternic, viril si sigur pe el care are la picioarele sale un obiect al placerii dorit de toti, obiect al placerii asociat la randul sau cu o domnisoara extrem de atragatoare si, sa nu uitam de vacanta, vedeti unde bat?</p>
<p style="text-align: justify;">Cam atat pentru astazi, sa nu devin plictisitor. Saptamana viitoare vom discuta despre alegerea obiectelor placerii exterioare, substitute ale puterii, virilitatii, investirea libidinala in obiecte exterioare, intoiectie, proiectie, deplasare, identificare si idealizare.</p>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="560" height="340"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/hf-uxmN7XYs&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/hf-uxmN7XYs&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="560" height="340"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2010/04/27/simboluri-in-filogeneza-partea-a-ii-a/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Simboluri in filogeneza (partea I)</title>
		<link>http://www.subtire.com/2010/04/21/simboluri-in-filogeneza-partea-i/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2010/04/21/simboluri-in-filogeneza-partea-i/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Apr 2010 22:14:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[cuvant]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[tutorial]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[carl gustav jung]]></category>
		<category><![CDATA[nevroza]]></category>
		<category><![CDATA[opere sigmund freud]]></category>
		<category><![CDATA[psihanaliza]]></category>
		<category><![CDATA[psihoza]]></category>
		<category><![CDATA[sigmund freud]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=5183</guid>
		<description><![CDATA[O sa incep cu o generalizare ca efect al experientei, multa lume cu care vorbesc despre psihanaliza, Freud, Adler, Erikson, Jung si altii din domeniu nu prea stiu ce si cum a fost cu ei, cu psihanaliza, cu psihologia cu visele, cu interpretarea lor si cu simbolurile mitologice. Desi risc sa extind articolul la niste [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2010/04/21/simboluri-in-filogeneza-partea-i/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p style="text-align: justify;"><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/04/freud_desk.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-5184" style="margin-right: 21px; margin-bottom: 21px;" title="freud_desk" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/04/freud_desk.jpg" alt="" width="212" height="210" /></a>O sa incep cu o generalizare ca efect al experientei, multa lume cu care vorbesc despre psihanaliza, Freud, Adler, Erikson, Jung si altii din domeniu nu prea stiu ce si cum a fost cu ei, cu psihanaliza, cu psihologia cu visele, cu interpretarea lor si cu simbolurile mitologice.</p>
<p style="text-align: justify;">Desi risc sa extind articolul la niste dimensiuni destul de mari, comparabil cu obisnuitele mele postari, o sa ma frapez in aceasta directie.</p>
<p style="text-align: justify;">O luam incet, cu termeni extrem de generali si simpli pe care ii folosim destul de des, de multe ori nu stim ce inseamna cu adevarat sau, chiar daca stim, le atribuim niste explicatii extrem de vagi si extravagante. Una dintre cele mai mari greseli care se pot face intr-o discutie despre psihologie si psihanaliza este confundarea lor, sa clarific aici lucrurile, psihologia se ocupa cu studiul constiintei iar psihanaliza cu studiul aparatului psihic care, dupa cum stim fiecare, este compus din mult mai multe elemente de ordin inconstient, in stare latenta sau preconstienta. Acestea fiind spuse, ne putem extinde discutia la Freud, tatal psihanalizei. Freud, alaturi de Newton si Copernicus (teoria gravitatiei, teoria conform careia Pamantul nu e centrul Universului iar soarele nu se roteste in jurul pamantului ci pamantul in jurul soarelui, lucru pe care l-a intuit si Leonardo da Vinci &#8211; vezi S. Freud &#8211; Arta si Psihanaliza &#8211; Moise a lui Michelangelo si O amintire din copilaria lui da Vinci) a adus lumii o schimbare de sens in materie de gandire, de la Freud, totul a fost altfel, Freud a fost initiatorul termenilor de Inconstient, Sine , Constient (Eu), Supraconstient (Supraeu sau Idealul Eu-lui). Sa vorbesc putin despre fiecare in parte.</p>
<p style="text-align: justify;">1. Inconstientul &#8211; Toate cele trei instante ale aparatului psihic fac parte si sunt continuitati ale acestei instante psihice. Eul nostru, cu alte cuvinte, gandirea constienta, constiinta noastra are o parte Incosntienta si o parte latenta. Inconstientul este prima faza de dezvoltare a aparatului psihic.</p>
<p style="text-align: justify;">2. Sinele &#8211; Multa lume confunda Sinele cu Inconstientul, greseala mare, Sinele este doar un predecesor ar Inconstientului, o instanta care se dezvolta din necesitatea de conservare a Inconstientului. Sinele este Inconstient dar nu face parte total din abisul Inconstientului.</p>
<p style="text-align: justify;">3. Eul &#8211; Eul nostru se dezvolta in copilaria infantila din nevoia de satisfacere a pulsiunilor Inconstientului. Astfel, Inconstientul isi dezvolta aceasta instanta din nevoie de satisfacere a pulsiunilor sale.</p>
<p style="text-align: justify;">4. Idealul Eu-lui sau Supraeul &#8211; Se dezvolta ca autoritate de &#8220;pedepsire&#8221; a Eu-lui propriu in cazul nesatisfacerii pulsiunilor interioare, Idealul Eu-lui se formeaza in urma influentelor exterioare, la fel ca Eul. Putem denumi Idealul Eu-lui avocatul Inconstientului.</p>
<p style="text-align: justify;">Freud descrie foarte bine aparatul psihic in lucrarea sa denumita Psihologia Inconstientului (Editura Trei &#8211; Opere, vol. 3 – <em>Psihologia inconştientului)<em> </em></em>asfel: ne putem imagina aparatul psihic la fel ca un asezamant antic, la inceput erau pustiu, cerul si pamantul lupta dintre Eros si Thanatos (viata si moarte), salbaticie, nevoie, nevoile au facut ca, din acest pustiu sa se nasca ceva, altceva care sa satisfaca nevoile sociale ale indivizilor aflati in zona respectiv, asa au luat nastere primele locasuri construite de om, putem numi aceasta instanta Preconstient, un Eu infantil, la inceput de dezvoltare. Astfel ia nastere Eul, mai departe, din nevoile ce cres treptat si puterea pulsiunilor intr-o continua crestere, se ajunge la o alta nastere, se naste Idealul Eu-lui, modelul Eu-lui, instanta model a constiintei, instanta care poate oferi pedeapsa si rasplata. Ar trebui sa ne gandim la aparatul psihic in felul urmator: toate aceste instante sunt construite si modificate si exista laolalta, la fel ca un oras vechi, vechea Roma, amfiteatrele si locuintele extravagante a liderilor romani tainuie alaturi de asezamintele din ziua de astazi si din secolele trecute, de la formarea asezamantului. Astfel, se explica aparatul psihic, in astfel de termeni si instante. Ma rog, este o explicatie extrem de generalizata, important este sa intelegem aceste instante, cum se dezvolta si ce relatii au intre ele.</p>
<p style="text-align: justify;">In psihanaliza putem face o diferentiere extrem de interesanta a problemelor bolnavilor, dupa cum se stie, nimeni nu este sanatos mintal, toti avem problemele noastre, normal se incadreaza intr-un esalon asa de general si distrosonat incat prea putina lume isi da seama ca e bolnava.</p>
<p style="text-align: justify;">Asadar, sa continuam drumul nostru extrem de anevoios si oniric spre explicarea simbolismului filogenetic. Nevroza si psihoza sunt doi termeni folositi in psihanaliza pentru a denumi anumite relatii deficiente intre instantele psihicului sau instantele psihicului si mediul exterior. Astfel, o nevroza este o deficienta in relatiile intre instantele proprii ale aparatului psihic (pulsiuni, Inconstient, Eu, Idealul Eu-lui), intr-o nevroza, cel mai probabil este un conflict intre Eul care, total nepregatit pentru a da nas cu lumea exterioara a esuat in satisfacerea nevoilor Inconstientului, astfel, a ramas sa fie certat de Idealul Eu-lui. Exista numite tipuri de nevroze: obsesionale, paranoice, de transfer, etc.. Psihoza, in schimb, este un conflict intre Eu si lumea exterioara. Psihoza si nevroza se pot combina intr-o psihonevroza care se manifesta prin repetate conflicte intre instantele psihice interioare si exterioare. Cu alte cuvinte e un razboi permanent in interior si exterior/interior.</p>
<p style="text-align: justify;">Consider incheiate explicatiile preliminare legate de generalizarea explicarii instantelor psihice.</p>
<p style="text-align: justify;"><em>Partea a II-a, saptamana viitoare in care vom discuta despre filogeneza, felul in care sunt transmise urmele mnezice prin mit si traditie, simboluri, ce simbolizeaza pletele, piciorul, ochii, tocurile, etc..<br />
</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2010/04/21/simboluri-in-filogeneza-partea-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sigmund Freud: Analysis of a Mind</title>
		<link>http://www.subtire.com/2010/02/12/sigmund-freud-analysis-of-a-mind/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2010/02/12/sigmund-freud-analysis-of-a-mind/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Feb 2010 06:13:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[documentare]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[tv shows]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[youtube]]></category>
		<category><![CDATA[documentar]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[psihanaliza]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[sigmund freud]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=5032</guid>
		<description><![CDATA[Am gasit pe YT un documentar de 50 de minute extrem de bine comprimat si explicat despre viata si descoperirile lui Sigmund Freud. Toate cele cinci parti sunt mai jos. &#160; &#160; &#160; &#160; &#160; &#160;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2010/02/12/sigmund-freud-analysis-of-a-mind/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p>Am gasit pe YT un documentar de 50 de minute extrem de bine comprimat si explicat despre viata si descoperirile lui Sigmund Freud. Toate cele cinci parti sunt mai jos.
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><br />
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/0uOmSRL6ULA&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/0uOmSRL6ULA&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br />
</center>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><br />
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/hwFPhGrv_hE&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/hwFPhGrv_hE&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br />
</center>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><br />
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/eKZhgON0eMQ&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/eKZhgON0eMQ&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br />
</center>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><br />
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/JUEDRguo_RU&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/JUEDRguo_RU&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br />
</center>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><br />
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/wGEJkg6X1RU&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/wGEJkg6X1RU&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br />
</center>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2010/02/12/sigmund-freud-analysis-of-a-mind/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Iluzie optica (v2.0)</title>
		<link>http://www.subtire.com/2010/01/31/iluzie-optica-v2-0/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2010/01/31/iluzie-optica-v2-0/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 31 Jan 2010 13:44:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[imagini]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[iluzie]]></category>
		<category><![CDATA[iluzie optica]]></category>
		<category><![CDATA[iluzii]]></category>
		<category><![CDATA[iluzii optice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=5020</guid>
		<description><![CDATA[Pare imposibil dar se dovedeste adevarat, incredibil cat de mult poate fi inselata perceptia prin manipularea simturilor, imaginea din stanga (Click pe imagine pentru marire si animare) reprezinta o balerina (mijloc) care se roteste intr-o parte, nu stim in care, nu este decisa partea decat dupa ce privim imaginile din lateral, respectiv stanga si dreapta, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2010/01/31/iluzie-optica-v2-0/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/01/I72qO.gif" rel="lightbox"><img class="alignleft size-medium wp-image-5021" title="I72qO" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2010/01/I72qO-300x133.gif" alt="" width="300" height="133" style="margin-right:21px" /></a>Pare imposibil dar se dovedeste adevarat, incredibil cat de mult poate fi inselata perceptia prin manipularea simturilor, imaginea din stanga (Click pe imagine pentru marire si animare) reprezinta o balerina (mijloc) care se roteste intr-o parte, nu stim in care, nu este decisa partea decat dupa ce privim imaginile din lateral, respectiv stanga si dreapta, desi pare incredibil dar, balerina isi schimba directia in functie de ultima perceptie a balerinei (cazul stanga sau dreapta). Take a look!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2010/01/31/iluzie-optica-v2-0/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Exposing the invisible</title>
		<link>http://www.subtire.com/2010/01/06/exposing-the-invisible/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2010/01/06/exposing-the-invisible/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 06 Jan 2010 00:25:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[talks]]></category>
		<category><![CDATA[tech]]></category>
		<category><![CDATA[technology]]></category>
		<category><![CDATA[tv shows]]></category>
		<category><![CDATA[youtube]]></category>
		<category><![CDATA[exposing the invisible]]></category>
		<category><![CDATA[invisible]]></category>
		<category><![CDATA[ted]]></category>
		<category><![CDATA[ted talks]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4935</guid>
		<description><![CDATA[Cum functioneaza razele X, la ce se folosesc, cum poti trece marfa de contrabanda peste granite, toate astea explicate in acest clip TED ;) &#160;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2010/01/06/exposing-the-invisible/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p>Cum functioneaza razele X, la ce se folosesc, cum poti trece marfa de contrabanda peste granite, toate astea explicate in acest clip TED ;)
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="480" height="295"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/jguSkEMwrcc&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/jguSkEMwrcc&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="295"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2010/01/06/exposing-the-invisible/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tsar Bomba</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/12/25/tsar-bomba/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/12/25/tsar-bomba/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Dec 2009 01:59:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[politica]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[tech]]></category>
		<category><![CDATA[technology]]></category>
		<category><![CDATA[bomba tarului]]></category>
		<category><![CDATA[cea mai mare bomba din lume]]></category>
		<category><![CDATA[cea mai mare bomba nucleara din lume]]></category>
		<category><![CDATA[cea mai mare explozie din lume]]></category>
		<category><![CDATA[tsar bomba]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4898</guid>
		<description><![CDATA[Tsar Bomba, o bomba ca nici o alta bomba, o bomba Ruseasca, Sovietica, cea mai mare bomba fabricata de omenire din istoria cunoscuta. Tsar Bomba (Bomba Tarului) a fost construita la inceputul anilor 60 si detonata pe 30 Oct. 1961. Capacitatea cele mai mari bombe nucleare (Tsar Bomba) este de 50 Megatone, initial au vrut [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/12/25/tsar-bomba/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/12/tsar-bomba.png" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4899" style="margin-right: 21px;" title="tsar-bomba" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/12/tsar-bomba.png" alt="" width="252" height="199" /></a>Tsar Bomba, o bomba ca nici o alta bomba, o bomba Ruseasca, Sovietica, cea mai mare bomba fabricata de omenire din istoria cunoscuta. Tsar Bomba (Bomba Tarului) a fost construita la inceputul anilor 60 si detonata pe 30 Oct. 1961. Capacitatea cele mai mari bombe nucleare (Tsar Bomba) este de 50 Megatone, initial au vrut sa o faca de 100 dar, probabil s-au gandit ca or sa distruga planeta, ma rog, au mai vrut ei (Rusii) sa faca asta cand au vrut sa detoneze o bomba nucleara pe luna pentru a distruge o portiune din luna si a vedea lumea ce Mari sunt ei&#8230;</p>
<p>Tsar Bomba a fost o bomba cu hidrogen in trei faze cu o putere de 50 megatone. 50 megatone este echivalentul a de 10 ori puterea tuturor explozibililor folositi in cel de-al doilea razboi mondial combinati cu cele doua bombe nucleare aruncate de americani la Hiroshima si Nagasaky aproape de sfarsitul celui de-al II-lea Razboi Mondial.</p>
<p>Se poate vedea pe wikipedia harta cu locul detonarii, martorii spun ca pana si Suedezii au avut geamuri la case sparte de la undele electromagnetice ale bombei. Undele au facut de trei ori inconjurul planetei pana sa dispara. Asta luand in considerare faptul ca bomba a fost detonata al 4.2km de suprafata pamantului, nu la sol.</p>
<p>Mai multe informatii pe wikipedia: <a title="http://en.wikipedia.org/wiki/Tsar_Bomba" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Tsar_Bomba" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>http://en.wikipedia.org/wiki/Tsar_Bomba</strong></span></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/12/25/tsar-bomba/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>TED Talks top 3</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/11/27/ted-talks-top-3/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/11/27/ted-talks-top-3/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Nov 2009 01:18:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[documentare]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[religie]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[tv shows]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[ted talks]]></category>
		<category><![CDATA[top trei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4784</guid>
		<description><![CDATA[Imi este foarte greu sa aleg doar trei prezentari TED din cateva sute, o sa folosesc cateva criterii simple pentru selectie: creativitate, profunzime, originalitate, impact. Dupa cum suna o vorba inteleapta: &#8220;Talentul loveste acolo unde nimeni nu poate lovi, geniul loveste acolo unde nimeni nu poate vedea.&#8221;. Asa ca, fara alte cuvinte si explicatii va [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/11/27/ted-talks-top-3/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/11/ted-talks-logo.jpg" rel="lightbox"><img class="alignnone size-full wp-image-4786" title="ted-talks-logo" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/11/ted-talks-logo.jpg" alt="ted-talks-logo" width="540" height="100" /></a></p>
<p>Imi este foarte greu sa aleg doar trei prezentari TED din cateva sute, o sa folosesc cateva criterii simple pentru selectie: creativitate, profunzime, originalitate, impact. Dupa cum suna o vorba inteleapta: &#8220;Talentul loveste acolo unde nimeni nu poate lovi, geniul loveste acolo unde nimeni nu poate vedea.&#8221;. Asa ca, fara alte cuvinte si explicatii va ofer cele trei prezentari selectate de mine.</p>
<p><b>#3 &#8211; Ken Robinson says schools kill creativity</b></p>
<p><center><!--copy and paste--><object width="334" height="326"><param name="movie" value="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf"></param><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="wmode" value="transparent"></param><param name="bgColor" value="#ffffff"></param><param name="flashvars" value="vu=http://video.ted.com/talks/dynamic/SirKenRobinson_2006-medium.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/SirKenRobinson-2006.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=320&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=66&#038;introDuration=16500&#038;adDuration=4000&#038;postAdDuration=2000&#038;adKeys=talk=ken_robinson_says_schools_kill_creativity;year=2006;theme=bold_predictions_stern_warnings;theme=the_creative_spark;theme=master_storytellers;theme=how_the_mind_works;theme=how_we_learn;theme=top_10_tedtalks;event=TED2006;&#038;preAdTag=tconf.ted/embed;tile=1;sz=512x288;" /><embed src="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf" pluginspace="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" bgColor="#ffffff" width="334" height="326" allowFullScreen="true" flashvars="vu=http://video.ted.com/talks/dynamic/SirKenRobinson_2006-medium.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/SirKenRobinson-2006.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=320&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=66&#038;introDuration=16500&#038;adDuration=4000&#038;postAdDuration=2000&#038;adKeys=talk=ken_robinson_says_schools_kill_creativity;year=2006;theme=bold_predictions_stern_warnings;theme=the_creative_spark;theme=master_storytellers;theme=how_the_mind_works;theme=how_we_learn;theme=top_10_tedtalks;event=TED2006;"></embed></object></p>
<p><b>#2 &#8211; Richard Dawkins on our &#8220;queer&#8221; universe</b></p>
<p><!--copy and paste--><object width="334" height="326"><param name="movie" value="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf"></param><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="wmode" value="transparent"></param><param name="bgColor" value="#ffffff"></param><param name="flashvars" value="vu=http://video.ted.com/talks/dynamic/RichardDawkins_2005G-medium.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/RichardDawkins-2005G.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=320&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=98&#038;introDuration=16500&#038;adDuration=4000&#038;postAdDuration=2000&#038;adKeys=talk=richard_dawkins_on_our_queer_universe;year=2005;theme=unconventional_explanations;theme=how_the_mind_works;theme=master_storytellers;event=TEDGlobal+2005;&#038;preAdTag=tconf.ted/embed;tile=1;sz=512x288;" /><embed src="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf" pluginspace="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" bgColor="#ffffff" width="334" height="326" allowFullScreen="true" flashvars="vu=http://video.ted.com/talks/dynamic/RichardDawkins_2005G-medium.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/RichardDawkins-2005G.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=320&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=98&#038;introDuration=16500&#038;adDuration=4000&#038;postAdDuration=2000&#038;adKeys=talk=richard_dawkins_on_our_queer_universe;year=2005;theme=unconventional_explanations;theme=how_the_mind_works;theme=master_storytellers;event=TEDGlobal+2005;"></embed></object></p>
<p><b>#1 &#8211; Jill Bolte Taylor&#8217;s stroke of insight</b></p>
<p><!--copy and paste--><object width="446" height="326"><param name="movie" value="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf"></param><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="wmode" value="transparent"></param><param name="bgColor" value="#ffffff"></param><param name="flashvars" value="vu=http://video.ted.com/talks/dynamic/JillBolteTaylor_2008-medium.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/JillBolteTaylor-2008.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=432&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=229&#038;introDuration=16500&#038;adDuration=4000&#038;postAdDuration=2000&#038;adKeys=talk=jill_bolte_taylor_s_powerful_stroke_of_insight;year=2008;theme=how_the_mind_works;theme=medicine_without_borders;theme=top_10_tedtalks;theme=master_storytellers;event=TED2008;&#038;preAdTag=tconf.ted/embed;tile=1;sz=512x288;" /><embed src="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf" pluginspace="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" bgColor="#ffffff" width="446" height="326" allowFullScreen="true" flashvars="vu=http://video.ted.com/talks/dynamic/JillBolteTaylor_2008-medium.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/JillBolteTaylor-2008.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=432&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=229&#038;introDuration=16500&#038;adDuration=4000&#038;postAdDuration=2000&#038;adKeys=talk=jill_bolte_taylor_s_powerful_stroke_of_insight;year=2008;theme=how_the_mind_works;theme=medicine_without_borders;theme=top_10_tedtalks;theme=master_storytellers;event=TED2008;"></embed></object></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/11/27/ted-talks-top-3/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De vazut (TED Talks 2009)</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/11/27/de-vazut-ted-talks-2009/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/11/27/de-vazut-ted-talks-2009/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Nov 2009 00:37:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[documentare]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[talks]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[youtube]]></category>
		<category><![CDATA[prezentari]]></category>
		<category><![CDATA[ted]]></category>
		<category><![CDATA[ted talks]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4781</guid>
		<description><![CDATA[Nu ma pot lauda inca ca am vazut toate prezentarile TED dar ma apropii de final, acum cu TED India mi-am mai adunat vreo cateva saptamani de prezentari. Am vazut o prezentare recenta a unui baiat african, un simplu taran care se ocupa, la fel ca toata lumea din tara sa cu porumbul, cultiva porumb, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/11/27/de-vazut-ted-talks-2009/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/11/ted-talks-2009.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4782" style="margin-right:21px" title="ted-talks-2009" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/11/ted-talks-2009.jpg" alt="ted-talks-2009" width="241" height="181" /></a>Nu ma pot lauda inca ca am vazut toate prezentarile TED dar ma apropii de final, acum cu TED India mi-am mai adunat vreo cateva saptamani de prezentari.</p>
<p>Am vazut o prezentare recenta a unui baiat african, un simplu taran care se ocupa, la fel ca toata lumea din tara sa cu porumbul, cultiva porumb, intr-un an secetos a lovit foametea in tara sa (Malawi), scoala fiind pe bani, a trebuit sa renunte la scoala, la tot, ambitia l-a dus departe, de aceea a venit sa o impartaseaca cu noi la TED.
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="480" height="295"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/crjU5hu2fag&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/crjU5hu2fag&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="295"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/11/27/de-vazut-ted-talks-2009/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Avem apa pe luna</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/11/14/avem-apa-pe-luna/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/11/14/avem-apa-pe-luna/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 14 Nov 2009 12:30:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[space]]></category>
		<category><![CDATA[apa pe luna]]></category>
		<category><![CDATA[descoperire apa pe luna]]></category>
		<category><![CDATA[water on the moon]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4740</guid>
		<description><![CDATA[Sonda trimisa nu demult de NASA pe luna cu misiunea specifica de a depista apa are rezultate, conform AP sonda a descoperit aproximativ 94 litri de apa (25 galoane), o cantitate destul de mare pentru inceput. Daca te intereseaza subiectul poti citii mai multe pe: http://www.google.com/hostednews/a&#8230;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/11/14/avem-apa-pe-luna/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/11/water-on-the-moon.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4741" style="margin-right:21px" title="water-on-the-moon" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/11/water-on-the-moon.jpg" alt="water-on-the-moon" width="189" height="158" /></a>Sonda trimisa nu demult de NASA pe luna cu misiunea specifica de a depista apa are rezultate, conform AP sonda a descoperit aproximativ 94 litri de apa (25 galoane), o cantitate destul de mare pentru inceput.</p>
<p>Daca te intereseaza subiectul poti citii mai multe pe: <a title="http://www.google.com/hostednews/ap/article/ALeqM5g_WHHFPrQjvdnQhVIvx5o9a-v66AD9BV87LG1" href="http://www.google.com/hostednews/ap/article/ALeqM5g_WHHFPrQjvdnQhVIvx5o9a-v66AD9BV87LG1" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>http://www.google.com/hostednews/a&#8230;</strong></span></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/11/14/avem-apa-pe-luna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un site plin de cursuri video de la majoritatea Universitatilor din Ivy League</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/11/08/un-site-plin-de-cursuri-video-de-la-majoritatea-universitatilor-din-ivy-league/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/11/08/un-site-plin-de-cursuri-video-de-la-majoritatea-universitatilor-din-ivy-league/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 08 Nov 2009 06:53:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[documentare]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[talks]]></category>
		<category><![CDATA[tech]]></category>
		<category><![CDATA[technology]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri gratuite]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri online]]></category>
		<category><![CDATA[indiatimes]]></category>
		<category><![CDATA[princeton]]></category>
		<category><![CDATA[ted]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4725</guid>
		<description><![CDATA[Am mai scris despre acest subiect dar niciodata nu am descoperit asa o vasta resursa de lecturi video online de la Princeton poti gasi la http://www.listeningtowords.com/lectures.php Nu uita si de editia Ted India care are loc chiar in acest moment Live pe Ted.IndiaTimes.com &#8211; http://www.ted.com/themes]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/11/08/un-site-plin-de-cursuri-video-de-la-majoritatea-universitatilor-din-ivy-league/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/11/feature_snow_teach.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4726" style="margin-right:21px" title="feature_snow_teach" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/11/feature_snow_teach.jpg" alt="feature_snow_teach" width="188" height="125" /></a>Am mai <span style="text-decoration: underline;"><strong><a title="http://www.subtire.com/tag/cursuri-online/" href="http://www.subtire.com/tag/cursuri-online/" target="_blank">scris</a></strong></span> despre acest subiect dar niciodata nu am descoperit asa o vasta resursa de lecturi video online de la Princeton poti gasi la <span style="text-decoration: underline;"><strong><a title="http://www.listeningtowords.com/lectures.php" href="http://www.listeningtowords.com/lectures.php" target="_blank">http://www.listeningtowords.com/lectures.php</a></strong></span></p>
<p>Nu uita si de editia Ted India care are loc chiar in acest moment Live pe Ted.IndiaTimes.com &#8211; <a title="http://www.ted.com/themes" href="http://www.ted.com/themes" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>http://www.ted.com/themes</strong></span></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/11/08/un-site-plin-de-cursuri-video-de-la-majoritatea-universitatilor-din-ivy-league/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Haha, articol: Acceleratorul de particule este sabotat din viitor (probabil time travel)</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/10/14/haha-articol-acceleratorul-de-particule-este-sabotat-din-viitor-probabil-time-travel/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/10/14/haha-articol-acceleratorul-de-particule-este-sabotat-din-viitor-probabil-time-travel/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 14 Oct 2009 00:04:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[acceleratorul de particul din geneva]]></category>
		<category><![CDATA[LHC]]></category>
		<category><![CDATA[stiinta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4640</guid>
		<description><![CDATA[Destul de rar citesti astfel de articole, Telegraph.co.uk ne face deliciul unui astfel de articol: http://www.telegraph.co.uk/science/s&#8230; Un fizician din Danemarca si unul din Japonia ne spun ca, e posibil ca deja sa fi functionat acceleratorul, oamenii sa fi calatorit in viitor si sa se fi intors in timp sa schimbe istoria, sabotand proiectul, cine stie [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/10/14/haha-articol-acceleratorul-de-particule-este-sabotat-din-viitor-probabil-time-travel/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/10/lhc.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4641" style="margin-right:21px;" title="lhc" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/10/lhc.jpg" alt="lhc" width="234" height="137" /></a>Destul de rar citesti astfel de articole, Telegraph.co.uk ne face deliciul unui astfel de articol: <a title="http://www.telegraph.co.uk/science/science-news/6318034/Could-the-Large-Hadron-Collider-be-held-back-by-its-own-future.html" href="http://www.telegraph.co.uk/science/science-news/6318034/Could-the-Large-Hadron-Collider-be-held-back-by-its-own-future.html" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>http://www.telegraph.co.uk/science/s&#8230;</strong></span></a></p>
<p>Un fizician din Danemarca si unul din Japonia ne spun ca, e posibil ca deja sa fi functionat acceleratorul, oamenii sa fi calatorit in viitor si sa se fi intors in timp sa schimbe istoria, sabotand proiectul, cine stie ce aventuri ne asteapta in viitor?</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/10/14/haha-articol-acceleratorul-de-particule-este-sabotat-din-viitor-probabil-time-travel/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce ne face fericiti? (EN-US)</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/10/13/ce-ne-face-fericiti-en-us/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/10/13/ce-ne-face-fericiti-en-us/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Oct 2009 15:57:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[happyness]]></category>
		<category><![CDATA[what make us happy]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4637</guid>
		<description><![CDATA[Pe scurt: Is there a formula—some mix of love, work, and psychological adaptation—for a good life? For 72 years, researchers at Harvard have been examining this question, following 268 men who entered college in the late 1930s through war, career, marriage and divorce, parenthood and grandparenthood, and old age. Here, for the first time, a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/10/13/ce-ne-face-fericiti-en-us/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/10/the-notebook-im-a-bird-scene.png" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4638" style="margin-right:21px;" title="the-notebook-im-a-bird-scene" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/10/the-notebook-im-a-bird-scene.png" alt="the-notebook-im-a-bird-scene" width="214" height="146" /></a>Pe scurt: Is there a formula—some mix of love, work, and psychological adaptation—for a good life? For 72 years, researchers at Harvard have been examining this question, following 268 men who entered college in the late 1930s through war, career, marriage and divorce, parenthood and grandparenthood, and old age. Here, for the first time, a journalist gains access to the archive of one of the most comprehensive longitudinal studies in history. Its contents, as much literature as science, offer profound insight into the human condition—and into the brilliant, complex mind of the study’s longtime director, George Vaillant.<br />
<br />Link: <a href="http://www.theatlantic.com/doc/200906/happiness/" target="_blank">http://www.theatlantic.com/doc/200906/happiness/&#8230;</a></p>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><embed src="http://c.brightcove.com/services/viewer/federated_f8/1460906593" bgcolor="#FFFFFF" flashVars="videoId=22804415001&#038;playerId=1460906593&#038;viewerSecureGatewayURL=https://console.brightcove.com/services/amfgateway&#038;servicesURL=http://services.brightcove.com/services&#038;cdnURL=http://admin.brightcove.com&#038;domain=embed&#038;autoStart=false&#038;" base="http://admin.brightcove.com" name="flashObj" width="486" height="412" seamlesstabbing="false" type="application/x-shockwave-flash" swLiveConnect="true" pluginspage="http://www.macromedia.com/shockwave/download/index.cgi?P1_Prod_Version=ShockwaveFlash"></embed></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/10/13/ce-ne-face-fericiti-en-us/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Jim Fallon: Exploring the mind of a killer</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/10/12/jim-fallon-exploring-the-mind-of-a-killer/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/10/12/jim-fallon-exploring-the-mind-of-a-killer/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Oct 2009 15:54:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[talks]]></category>
		<category><![CDATA[serial killer]]></category>
		<category><![CDATA[ted]]></category>
		<category><![CDATA[ted talks]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4634</guid>
		<description><![CDATA[About this talk: Psychopathic killers are the basis for some must-watch TV, but what really makes them tick? Neuroscientist Jim Fallon talks about brain scans and genetic analysis that may uncover the rotten wiring in the nature (and nurture) of murderers. In a too-strange-for-fiction twist, he shares a fascinating family history that makes his work [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/10/12/jim-fallon-exploring-the-mind-of-a-killer/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p>About this talk: Psychopathic killers are the basis for some must-watch TV, but what really makes them tick? Neuroscientist Jim Fallon talks about brain scans and genetic analysis that may uncover the rotten wiring in the nature (and nurture) of murderers. In a too-strange-for-fiction twist, he shares a fascinating family history that makes his work chillingly personal.
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="446" height="326"><param name="movie" value="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf"></param><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="wmode" value="transparent"></param><param name="bgColor" value="#ffffff"></param><param name="flashvars" value="vu=http://video.ted.com/talks/dynamic/JimFallon_2009-medium.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/JimFallon-2009.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=432&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=602&#038;introDuration=16500&#038;adDuration=4000&#038;postAdDuration=2000&#038;adKeys=talk=jim_fallon_exploring_the_mind_of_a_killer;year=2009;theme=new_on_ted_com;theme=unconventional_explanations;theme=how_the_mind_works;theme=how_we_learn;event=TED2009;&#038;preAdTag=tconf.ted/embed;tile=1;sz=512x288;" /><embed src="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf" pluginspace="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" bgColor="#ffffff" width="446" height="326" allowFullScreen="true" flashvars="vu=http://video.ted.com/talks/dynamic/JimFallon_2009-medium.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/JimFallon-2009.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=432&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=602&#038;introDuration=16500&#038;adDuration=4000&#038;postAdDuration=2000&#038;adKeys=talk=jim_fallon_exploring_the_mind_of_a_killer;year=2009;theme=new_on_ted_com;theme=unconventional_explanations;theme=how_the_mind_works;theme=how_we_learn;event=TED2009;"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/10/12/jim-fallon-exploring-the-mind-of-a-killer/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Invata de la cei mai buni din Ivy League &#8211; Yale!</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/08/01/invata-de-la-cei-mai-buni-din-ivy-league-yale/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/08/01/invata-de-la-cei-mai-buni-din-ivy-league-yale/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 01 Aug 2009 19:00:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[documentare]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[talks]]></category>
		<category><![CDATA[tv shows]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[boston university]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri online]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri online gratuite]]></category>
		<category><![CDATA[harvard]]></category>
		<category><![CDATA[universitati celebre]]></category>
		<category><![CDATA[yale university]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4550</guid>
		<description><![CDATA[Peteris Krumins, un tanar foarte inteligent din Riga, Letonia a postat acest articol pe blogul sau personal. Ivy League in Statele Unite reprezinta elita sociala, spuma societatii inalte americane, mai multe despre Ivy League aflii pe pagina wikipedia. Sa revin la postul nostru, cursurile filmate in mare parte la Yale University au ca topic: istoria [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/08/01/invata-de-la-cei-mai-buni-din-ivy-league-yale/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/08/harvard-classroom.png" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4551" style="margin-right:21px; margin-bottom:21px" title="harvard-classroom" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/08/harvard-classroom.png" alt="harvard-classroom" width="252" height="144" /></a>Peteris Krumins, un tanar foarte inteligent din Riga, Letonia a postat acest articol pe blogul sau personal.</p>
<p>Ivy League in Statele Unite reprezinta elita sociala, spuma societatii inalte americane, mai multe despre Ivy League aflii pe pagina <span style="text-decoration: underline;"><strong><a title="http://en.wikipedia.org/wiki/Ivy_League" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Ivy_League" target="_blank">wikipedia</a></strong></span>.</p>
<p>Sa revin la postul nostru, cursurile filmate in mare parte la Yale University au ca topic: istoria razboiului civil american, istorie franceza, istoria greciei antice, istoria chinei, teoria istoriei, istorie financiara, istoria economiei americane, istoria angliei si istoria Sillicon Valley. Toate cursurile exista in trei formate, HTML, MP3 si Video. Incredibil de interesante, pentru mai multe cursuri online click <span style="text-decoration: underline;"><strong><a title="http://www.subtire.com/tag/cursuri-online/" href="http://www.subtire.com/tag/cursuri-online/" target="_blank">aici</a></strong></span>.</p>
<p>Click <a title="http://freescienceonline.blogspot.com/2009/08/free-history-video-lectures.html" href="http://freescienceonline.blogspot.com/2009/08/free-history-video-lectures.html" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>aici</strong></span></a> pentru lista complecta de cursuri, plot si link spre video.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/08/01/invata-de-la-cei-mai-buni-din-ivy-league-yale/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>40 de ani de la Apollo 11, adevar sau minciuna? Cu argumente&#8230;</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/07/21/40-de-ani-de-la-apollo-11-adevar-sau-minciuna-cu-argumente/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/07/21/40-de-ani-de-la-apollo-11-adevar-sau-minciuna-cu-argumente/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 20 Jul 2009 22:36:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[mystery]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[politica]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[apollo 11]]></category>
		<category><![CDATA[aterizarea omului pe luna]]></category>
		<category><![CDATA[omul pe luna]]></category>
		<category><![CDATA[sputnik]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4509</guid>
		<description><![CDATA[Pareri impartite, a fost sau nu adevarata calatoria echipajului Apollo 11 spre Luna acum 40 de ani? Argumente pro hoax (farsa): - steagul fluturand (link) - razboiul rece, cursa spatiala intre americani si rusi (rusii trimitand primul satelit in spatiu (Sputnik) si prima sonda pe luna in 1959) - nivelul de radiatii extrem de mare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/07/21/40-de-ani-de-la-apollo-11-adevar-sau-minciuna-cu-argumente/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/07/apollo11_salute.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4510" style="margin-right:21px; margin-bottom:21px" title="apollo11_salute" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/07/apollo11_salute.jpg" alt="apollo11_salute" width="214" height="166" /></a>Pareri impartite, a fost sau nu adevarata calatoria echipajului Apollo 11 spre Luna acum 40 de ani?</p>
<p>Argumente pro hoax (farsa):</p>
<p>- steagul fluturand (<a title="http://www.youtube.com/watch?v=-3aRRzN5FeI" href="http://www.youtube.com/watch?v=-3aRRzN5FeI" rel="shadowbox[post-4509];player=swf;width=440;height=285;" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>link</strong></span></a>)</p>
<p>- razboiul rece, cursa spatiala intre americani si rusi (rusii trimitand primul satelit in spatiu (Sputnik) si prima sonda pe luna in 1959)</p>
<p>- nivelul de radiatii extrem de mare de pe suprafata Lunii si in spatiu in general, dupa iesirea de sub raza campului gravitational al Pamantului nivelul de radiatii atinge nivele nesuportabile pentru oameni, indiferent de costumele purtate</p>
<p>- ok, am fost pe luna in 1969 cu o investitie de $30 miliarde, au trecut 40 de ani de cand am fost, <strong>de ce nu ne-am reintors</strong>?</p>
<p>- NASA a &#8220;pierdut&#8221; inregistrarile misiunii Apollo 11, cum poate cea mai bine organizata si dotata organizatie spatiala din lume sa piarda cele peste 21 de ore de inregistrari din timpul misiunii Apollo 11?</p>
<p>Exista pe internet fel si fel de statistici despre ce crede opinia publica despre aterizarea omului pe Luna, parerile sunt impartite, eu unul incep sa cred ca, accesul populatiei la un nivel minim de informatii ar putea clarifica acest mit, aterizarea pe luna nu a avut loc si nu o sa aiba loc nici macar in viitorul apropiat, nu avem tehnologia aselenizarii, ce sa mai zic ca s-a intamplat acum 40 de ani?</p>
<p>Aterizarea pe Luna o pot pune in categoria unora dintre cele mai bune strategii de PR (Public Relations &#8211; Relatii Publice) din lume, o intreaga lume a fost manipulata in asa fel incat sa nu poata contesta aterizarea americanilor pe Luna. O regie Hollywoodiana perfecta, un spectacol permanent hranit (vezi <a title="http://www.youtube.com/watch?v=hMBCfuKs9i8" href="http://www.youtube.com/watch?v=hMBCfuKs9i8" rel="shadowbox[post-4509];player=swf;width=440;height=285;" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>recenta emisiune Myth Busters</strong></span></a>).</p>
<p>Poti intreba foarte bine, de ce nu au contestat Rusii la momentul respectiv aterizarea pe Luna, din simplul motiv ca, NASA a &#8220;pierdut&#8221; inregistrarile si tot ceea ce a ramas a fost un clip de 1 minut si 31 de secunde transmis la TV in 1969, o transmisiune atat de proasta incat nu iti poti da seama de ce se intampla decat daca ti se spune inainte. Niste imagini pe care nu le putem denumii imagini.</p>
<p>Sa nu uitam de celebra faza cand astronautii americani ridica mandru steagul american in briza Lunii (in spatiu nu exista curenti de aer, drapelul american nu avea cum sa fluture in vant in momentul in care a fost infipt in spatiul Lunar, practic, nici macar nu avea cum sa fie infipt ceva in terenul Lunar din moment ce toata suprafata Lunii este acoperita de un praf foarte fin de genul fainii si de pietre extrem de mari si dure).</p>
<p>Clipul de mai jos a fost putinele unul dintre putinele care a fost inregistrat de cineva inainte de &#8220;pierderea&#8221; inregistrarilor de catre marea agentie spatiala NASA.</p>
<p>O alta teorie conspirativa destul de inteleapta are in principiu urmatoarea idee: oamenii au aterizat pe Luna dar, din motive pur obiective ne este ascuns adevarul pentru ca acolo s-ar putea afla lucruri pe care noi nu trebuie sa le aflam, aceasta teorie este adaugata la alta teorie care spune ca oamenii au de zeci de ani statii permanente pe Luna si conduc experimente stiintifice acolo. Ma indoiesc ca aceasta teorie ar fi adevarata din moment ce orice locuitor al planetei isi poate cumpara un telescop cu $150 &#8211; $200 cu care poate identifica foarte usor orice element de pe suprafata Lunii, obiecte chiar si de cativa cm in diametru.</p>
<p>Inregistrarea salvata de cineva destept sau de cineva cu interese, inregistrarea cu draptelul fluturand&#8230;</p>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/-3aRRzN5FeI&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/-3aRRzN5FeI&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object></center></p>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p>Link <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Apollo_Moon_Landing_hoax_conspiracy_theories" target="_blank">1</a>, <a href="http://science.howstuffworks.com/moon-landing-hoax1.htm" target="_blank">2</a>, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Apollo_11" target="_blank">3</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/07/21/40-de-ani-de-la-apollo-11-adevar-sau-minciuna-cu-argumente/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Povestea lui Tom Williams, colaborator Apple de la 14 ani</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/07/07/povestea-lui-tom-williams-colaborator-apple-de-la-14-ani/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/07/07/povestea-lui-tom-williams-colaborator-apple-de-la-14-ani/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 07 Jul 2009 19:06:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[tech]]></category>
		<category><![CDATA[technology]]></category>
		<category><![CDATA[angajari]]></category>
		<category><![CDATA[angajat]]></category>
		<category><![CDATA[apple]]></category>
		<category><![CDATA[tom williams]]></category>
		<category><![CDATA[tom williams apple]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4361</guid>
		<description><![CDATA[Tom Williams, colaborator Apple de la 14 ani, povestea lui foarte pe scurt. Cum a ajuns de la un rebel in scoala generala la un personaj inovativ in cadrul companiei Apple. Articolul il puteti citii aici: http://sivers.org/tom-williams &#160;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/07/07/povestea-lui-tom-williams-colaborator-apple-de-la-14-ani/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a rel="attachment wp-att-4362" href="http://www.subtire.com/2009/07/07/povestea-lui-tom-williams-colaborator-apple-de-la-14-ani/tomwilliams/"><img class="alignleft size-full wp-image-4362" style="margin-right:12px" title="tomwilliams" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/07/tomwilliams.jpg" alt="tomwilliams" width="166" height="171" /></a>Tom Williams, colaborator Apple de la 14 ani, povestea lui foarte pe scurt.</p>
<p>Cum a ajuns de la un rebel in scoala generala la un personaj inovativ in cadrul companiei Apple.</p>
<p>Articolul il puteti citii aici: <a title="http://sivers.org/tom-williams" href="http://sivers.org/tom-williams" target="_blank"><span style="text-decoration: underline;"><strong>http://sivers.org/tom-williams</strong></span></a>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/07/07/povestea-lui-tom-williams-colaborator-apple-de-la-14-ani/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum percepeti imaginea?</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/06/30/cum-percepeti-imaginea/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/06/30/cum-percepeti-imaginea/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2009 18:54:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[imagini]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[imagini inselatoare]]></category>
		<category><![CDATA[percepere imagini]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4286</guid>
		<description><![CDATA[Felul in care lumea percepe imaginea de jos este diferit de la persoana la persoana, 90% o percep intr-un fel si un mic procent de 10% o percep in alt fel, tu in ce categorie te incadrezi? (raspuns dupa imagine&#8230;) 90% din cei care vad imaginea spun ca este o domnisoara tanara iar 10% spun [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/06/30/cum-percepeti-imaginea/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p>Felul in care lumea percepe imaginea de jos este diferit de la persoana la persoana, 90% o percep intr-un fel si un mic procent de 10% o percep in alt fel, tu in ce categorie te incadrezi? (raspuns dupa imagine&#8230;)<br />
<center><br />
<a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/06/test_woman_young-old_b.jpg" rel="lightbox"><img class="aligncenter size-full wp-image-4287" title="test_woman_young-old_b" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/06/test_woman_young-old_b.jpg" alt="test_woman_young-old_b" width="344" height="528" style="margin-top:21px; margin-bottom:21px" /></a></center><br />
90% din cei care vad imaginea spun ca este o domnisoara tanara iar 10% spun ca este o batrana cu un nas imens! :) Tu ce ai vazut?</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/06/30/cum-percepeti-imaginea/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Good News! Steve Jobs a facut transplant de ficat si se intoarce la proiectele Apple in cateva zile!</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/06/20/steve-jobs-apple-transplant-ficat/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/06/20/steve-jobs-apple-transplant-ficat/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 20 Jun 2009 13:12:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[documentare]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[talks]]></category>
		<category><![CDATA[tech]]></category>
		<category><![CDATA[technology]]></category>
		<category><![CDATA[tv shows]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[youtube]]></category>
		<category><![CDATA[cancer la pancreas]]></category>
		<category><![CDATA[ficat]]></category>
		<category><![CDATA[steve jobs]]></category>
		<category><![CDATA[steve jobs operatie ficat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4213</guid>
		<description><![CDATA[Picture Me Rolli&#8217;n, ganditi-va la aceasta legenda vie, Steve Jobs, inventatorul primului calculator, a primului sistem de operare distribuit la scala larga, fara el, Apple, iPhone, iPod, MacBook, Apple Store sau Pixar studios nu ar fi existat, vesti bune pentru toata lumea, Steve se intoarce la proiectele sale, sa speram ca o sa fie apt [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/06/20/steve-jobs-apple-transplant-ficat/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/06/steve-jobs-picture.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4214" style="margin-right:21px" title="steve-jobs-picture" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/06/steve-jobs-picture.jpg" alt="steve-jobs-picture" width="145" height="189" /></a>Picture Me Rolli&#8217;n, ganditi-va la aceasta legenda vie, Steve Jobs, inventatorul primului calculator, a primului sistem de operare distribuit la scala larga, fara el, Apple, iPhone, iPod, MacBook, Apple Store sau Pixar studios nu ar fi existat, vesti bune pentru toata lumea, Steve se intoarce la proiectele sale, sa speram ca o sa fie apt de inovatie si in momentul cand o sa iasa pe piata monitoarele portabile care pot fi impaturite, la fel si laptopurile.</p>
<p>Cand vad numele lui pe undeva, primul gand ma duce la discursul sau din curtea Universitatii Stanford&#8230;</p>
<p>Nu mai gasesc versiunea tradusa in romana de ceva vreme.</p>
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/UF8uR6Z6KLc&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/UF8uR6Z6KLc&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/06/20/steve-jobs-apple-transplant-ficat/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mai mare scandal cu numele decat cu gripa porcina&#8230; :-j</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/04/30/mai-mare-scandal-cu-numele-decat-cu-gripa-porcina-j/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/04/30/mai-mare-scandal-cu-numele-decat-cu-gripa-porcina-j/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 30 Apr 2009 20:39:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[america de nord]]></category>
		<category><![CDATA[boli]]></category>
		<category><![CDATA[boli transmisibile]]></category>
		<category><![CDATA[gripa porcina]]></category>
		<category><![CDATA[mexic]]></category>
		<category><![CDATA[noua gripa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=4031</guid>
		<description><![CDATA[Cu peste 63.000 de morti din cauza gripei in fiecare an, Americanii isi fac probleme pentru noua boala aparuta, gripa porcina, o noua mutatie genetica a virusului, un upgrade, pornita din Mexic. Televiziunile Americane, considera mult mai importanta gasirea unui nume potrivit pentru acest nou tip de gripa decat pentru a informa lumea despre cum [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/04/30/mai-mare-scandal-cu-numele-decat-cu-gripa-porcina-j/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/04/kkp.png" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-4032" style="margin-right:12px; margin-bottom:12px" title="kkp" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/04/kkp.png" alt="kkp" width="178" height="140" /></a>Cu <strong><span style="text-decoration: underline;"><a title="http://www.wrongdiagnosis.com/f/flu/deaths.htm" href="http://www.wrongdiagnosis.com/f/flu/deaths.htm" target="_blank">peste 63.000</a></span></strong> de morti din cauza gripei in fiecare an, Americanii isi fac probleme pentru noua boala aparuta, gripa porcina, o noua mutatie genetica a virusului, un upgrade, pornita din Mexic.</p>
<p>Televiziunile Americane, considera mult mai importanta gasirea unui nume potrivit pentru acest nou tip de gripa decat pentru a informa lumea despre cum sa se fereasca, focare de infectii si alte chestiuni de baza. Dupa cum poti vedea si in clipul inregistrat de CNN
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><script src="http://i.cdn.turner.com/cnn/.element/js/2.0/video/evp/module.js?loc=int&#038;vid=/video/health/2009/04/29/moos.dont.say.swine.cnn" type="text/javascript"></script></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/04/30/mai-mare-scandal-cu-numele-decat-cu-gripa-porcina-j/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pariurile sunt pe el, inteligenta artificiala</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/04/16/pariurile-sunt-pe-el-inteligenta-artificiala/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/04/16/pariurile-sunt-pe-el-inteligenta-artificiala/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 15 Apr 2009 22:45:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[tech]]></category>
		<category><![CDATA[technology]]></category>
		<category><![CDATA[creierul uman]]></category>
		<category><![CDATA[inteligenta artificiala]]></category>
		<category><![CDATA[interiorul corpului uman]]></category>
		<category><![CDATA[stiinta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=3983</guid>
		<description><![CDATA[Daca ar fi sa donez niste bani pentru un proiect stiintific, cu siguranta as pune banii in buzunarul acestui tip, cel mai aproape de a construi un creier artificial, inteligenta artificiala, afla multe din clipul de mai jos, afla ca, 1 secunda de trafic de date (biti) masurata in creierul uman este de 10 ori [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/04/16/pariurile-sunt-pe-el-inteligenta-artificiala/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p>Daca ar fi sa donez niste bani pentru un proiect stiintific, cu siguranta as pune banii in buzunarul acestui tip, cel mai aproape de a construi un creier artificial, inteligenta artificiala, afla multe din clipul de mai jos, afla ca, 1 secunda de trafic de date (biti) masurata in creierul uman este de 10 ori mai mare decat 1 secunda de trafic de biti transferati pe tot internetul in 1 secunda. Restul in clipul de mai jos&#8230;
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/mC7Q-ix_0Po&#038;color1=0xb1b1b1&#038;color2=0xcfcfcf&#038;feature=player_embedded&#038;fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/mC7Q-ix_0Po&#038;color1=0xb1b1b1&#038;color2=0xcfcfcf&#038;feature=player_embedded&#038;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/04/16/pariurile-sunt-pe-el-inteligenta-artificiala/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dan Dennett: Cute, sexy, sweet and funny &#8212; an evolutionary riddle</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/03/20/dan-dennett-cute-sexy-sweet-and-funny-an-evolutionary-riddle/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/03/20/dan-dennett-cute-sexy-sweet-and-funny-an-evolutionary-riddle/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Mar 2009 17:49:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ateism/Agnosticism]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[documentare]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[religie]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[talks]]></category>
		<category><![CDATA[tv shows]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[Dan Dennett: Cute]]></category>
		<category><![CDATA[filozofie]]></category>
		<category><![CDATA[sexy]]></category>
		<category><![CDATA[sweet and funny -- an evolutionary riddle]]></category>
		<category><![CDATA[ted talks. TED]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=3804</guid>
		<description><![CDATA[Dan Dennett, unul de teapa lu&#8217; Dawkins as putea spune, filozof American, mai multe despre el poti afla pe Wikipedia, in rest, va las sa urmariti ultima lui prezentare la TED Talks din Februarie 2009. Prezentarile lui Dan de la TED, printre cele mai lovite, de accesari, bineinteles le gasesti aici. &#160;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/03/20/dan-dennett-cute-sexy-sweet-and-funny-an-evolutionary-riddle/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><img class="alignleft size-full wp-image-3807" style="padding:0px; margin-right:12px" title="dan-dennett2" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/03/dan-dennett2.png" alt="dan-dennett2" width="91" height="129" />Dan Dennett, unul de teapa lu&#8217; Dawkins as putea spune, filozof American, mai multe despre el poti afla pe Wikipedia, in rest, va las sa urmariti ultima lui prezentare la TED Talks din Februarie 2009. Prezentarile lui Dan de la TED, printre cele mai lovite, de accesari, bineinteles le gasesti <strong><span style="text-decoration: underline;"><a title="http://www.ted.com/index.php/search?q=dan+dennett&amp;x=0&amp;y=0" href="http://www.ted.com/index.php/search?q=dan+dennett&amp;x=0&amp;y=0" target="_blank">aici</a></span></strong>.
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="446" height="326"><param name="movie" value="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf"></param><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="wmode" value="transparent"></param><param name="bgColor" value="#ffffff"></param><param name="flashvars" value="vu=http://video.ted.com/talks/embed/DanDennett_2009U-embed_high.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/DanDennett-2009U.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=432&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=485" /><embed src="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf" pluginspace="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" bgColor="#ffffff" width="446" height="326" allowFullScreen="true" flashvars="vu=http://video.ted.com/talks/embed/DanDennett_2009U-embed_high.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/DanDennett-2009U.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=432&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=485"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/03/20/dan-dennett-cute-sexy-sweet-and-funny-an-evolutionary-riddle/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Happy Birthday Einstein!</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/03/14/happy-birthday-einstein/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/03/14/happy-birthday-einstein/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 13 Mar 2009 23:42:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[albert einstein]]></category>
		<category><![CDATA[einstein]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=3745</guid>
		<description><![CDATA[Pe 14 Martie 1879 s-a nascut Albert Einstein castigator in anul 1921 al premiului Nobel pentru Fizica, multe maxime s-au adunat de la el, o sa lipesc cateva mai jos&#8230; &#8220;A human being is a part of a whole, called by us _universe_, a part limited in time and space. He experiences himself, his thoughts [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/03/14/happy-birthday-einstein/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><img class="alignleft size-full wp-image-3746" style="margin-right:14px;" title="einstein-albert" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/03/einstein-albert.png" alt="einstein-albert" width="200" height="170" />Pe 14 Martie 1879 s-a nascut Albert Einstein castigator in anul 1921 al premiului Nobel pentru Fizica, multe maxime s-au adunat de la el, o sa lipesc cateva mai jos&#8230;</p>
<p>&#8220;A human being is a part of a whole, called by us _universe_, a part limited in time and space. He experiences himself, his thoughts and feelings as something separated from the rest&#8230; a kind of optical delusion of his consciousness. This delusion is a kind of prison for us, restricting us to our personal desires and to affection for a few persons nearest to us. Our task must be to free ourselves from this prison by widening our circle of compassion to embrace all living creatures and the whole of nature in its beauty.&#8221;</p>
<p>&#8220;A man&#8217;s ethical behavior should be based effectually on sympathy, education, and social ties; no religious basis is necessary. Man would indeeded be in a poor way if he had to be restrained by fear of punishment and hope of reward after death.&#8221;</p>
<p>&#8220;The most beautiful thing we can experience is the mysterious. It is the source of all true art and all science. He to whom this emotion is a stranger, who can no longer pause to wonder and stand rapt in awe, is as good as dead: his eyes are closed.&#8221;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/03/14/happy-birthday-einstein/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tim Berners-Lee, inventatorul www-ului la 20 de ani de la inventarea internetului</title>
		<link>http://www.subtire.com/2009/03/13/tim-berners-lee-inventatorul-www-ului/</link>
		<comments>http://www.subtire.com/2009/03/13/tim-berners-lee-inventatorul-www-ului/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 13 Mar 2009 18:02:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cosmin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura 3.0]]></category>
		<category><![CDATA[de vazut]]></category>
		<category><![CDATA[documentare]]></category>
		<category><![CDATA[people]]></category>
		<category><![CDATA[science]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[talks]]></category>
		<category><![CDATA[tech]]></category>
		<category><![CDATA[technology]]></category>
		<category><![CDATA[web space]]></category>
		<category><![CDATA[cine a inventat internetul]]></category>
		<category><![CDATA[internet]]></category>
		<category><![CDATA[Tim Berners-Lee]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.subtire.com/?p=3719</guid>
		<description><![CDATA[Tim Berners-Lee, cu el se spune ca a inceput internetul asa cum il stim noi, dupa proiectul armatei Americane, ARPANET, Lee a venit cu un proiect dezvoltat part time, cu acordul sefului sau de la ora respectiva. In clipul de mai jos il avem pe Tim prezentand istoria si, probabil, viitorul internetului, viata virtuala, tehnologiile [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class='wpfblike' style='height: 75px;'><iframe src='http://www.facebook.com/plugins/like.php?href=http://www.subtire.com/2009/03/13/tim-berners-lee-inventatorul-www-ului/&amp;layout=default&amp;show_faces=true&amp;width=400&amp;action=like&amp;colorscheme=evil' scrolling='no' frameborder='0' allowTransparency='true' style='border:none; overflow:hidden; width:400px;'></iframe></div><p><a href="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/03/1236967044_391.jpg" rel="lightbox"><img class="alignleft size-full wp-image-3720" style="pading:0px; margin-right:12px;" title="1236967044_391" src="http://www.subtire.com/wp-content/uploads/2009/03/1236967044_391.jpg" alt="1236967044_391" width="199" height="203" /></a>Tim Berners-Lee, cu el se spune ca a inceput internetul asa cum il stim noi, dupa proiectul armatei Americane, <span style="text-decoration: underline;"><a title="http://en.wikipedia.org/wiki/ARPANET" href="http://en.wikipedia.org/wiki/ARPANET" target="_blank">ARPANET</a></span>, Lee a venit cu un proiect dezvoltat part time, cu acordul sefului sau de la ora respectiva. In clipul de mai jos il avem pe Tim prezentand istoria si, probabil, viitorul internetului, viata virtuala, tehnologiile folosite si de viitor, evolutia si predictii in legatura cu internetul viitorului.
<p style="clear: both">&nbsp;</p>
<p><center><object width="446" height="326"><param name="movie" value="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf"></param><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="wmode" value="transparent"></param><param name="bgColor" value="#ffffff"></param><param name="flashvars" value="vu=http://video.ted.com/talks/embed/TimBerners-Lee_2009-embed_high.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/TimBerners-Lee-2009.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=432&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=484" /><embed src="http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf" pluginspace="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" bgColor="#ffffff" width="446" height="326" allowFullScreen="true" flashvars="vu=http://video.ted.com/talks/embed/TimBerners-Lee_2009-embed_high.flv&#038;su=http://images.ted.com/images/ted/tedindex/embed-posters/TimBerners-Lee-2009.embed_thumbnail.jpg&#038;vw=432&#038;vh=240&#038;ap=0&#038;ti=484"></embed></object></center></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.subtire.com/2009/03/13/tim-berners-lee-inventatorul-www-ului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
